LIMBA CEHĂ PENTRU ROMÂNI

Ing. Božetěch David – www.rumunstina.eu
LIMBA CEHĂ PENTRU ROMÂNI
ČESKÝ JAZYK PRO RUMUNY
VÝSLOVNOST
PRONUNŢARE
Alfabetul ceh nu se deosebeşte prea mult de alfabetul român. Literele principale sunt
la fel ca la majoritatea limbilor europene. Diferenţele întâlnite apar la pronunţare datorită
semnelor diacritice: virgula deasupra vocalelor prelungeşte vocala respectivă (dar nu
semnifică un accent), iar căciula deasupra consoanelor indică pronunţarea moale. Accentul în
limba cehă este întoteauna pe prima silabă sau pe prepoziţie.
Majuscule
Minuscule
Pronunţare
Majuscule
Minuscule
Pronunţare
A
a
a1
M
m
em
B
b
be
N
n
en
C
c
ţe
Ň
ň
niă
Č
č
ce
O
o
o
D
d
de
P
p
pe
Ď
ď
diă
Q
q
kve
E
e
e1
R
r
er
ě
ie
Ř
ř
rj 2)
F
f
ef
S
s
es
G
g
ghe
Š
š
eş
H
h
ha
T
t
te
3
CH
ch
)
Ť
ť
tiă
I
i
i1.4
U
u
u
J
j
ii
Ú
ú
u (lung)
K
k
ca
-6
ů
u (lung)
L
l
el
V
v
ve
W
w
dvojité v5
X
x
iks
1,4
Y
y
ipsilon
Z
z
zet
Ž
ž
jet
1
) vocalele care apar cu semnul diacritic marcând lungimea lor se pronunţă ceva mai lung: á,
é, í, ó, ú, ů, ý. La partea de pronunţare indicăm prin dublarea vocalei respective.
2
) este o consoană specifică limbii cehe considerată ca fiind cea mai grea consoană de
pronunţat - rj
3
) consoana compusă „ch” se pronunţă specific ca h. Pentru români este dificil să
deosebească pronunţarea h faţă de ch – le sună la fel şi deseori o confundă. „H” se pronunţă
ca în cuvântul aha sau halat – iar „ch” se pronunţă precum în cuvântul românesc hrean,
4
) vocalele i şi y se pronunţă identic, în nici un caz ca î sau ca ы-ul rusesc.
5
) consoana w se găseşte numai în cuvinte străine şi se pronunţă la fel ca în limba română „v”
6
) vocala lungă "ů" cu cerculeţul deasupra literei nu se utilizează la începutul cuvântului.
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
VŠEOBECNÉ VÝRAZY
EXPRESII GENERALE
da
ano
[ano]
nu
ne
[ne]
rog
vă
[prosiim]
prosím
mulţumesc
děkuji
[diecuii]
Scuzaţi-mă, îmi cer iertare.
Promiňte, omlouvám se.
[prominite, omlouvaam se]
Nu vreau.
Nechci.
[nehţi]
Nu pot.
Nemohu.
[nemohu]
POZDRAVY A PŘEDSTAVOVÁNÍ
SALUTURI ŞI PREZENTĂRI
Bună dimineaţa!
Dobré ráno!
[dobree raano]
Bună ziua!
Dobrý den!
[dobrii den]
Bună seara!
Dobrý večer!
[dobrii vecer]
Noapte bună!
Dobrou noc!
[dobrou noţ]
Salut!
Ahoj!
[salut]
Mă bucur că te văd.
Rád/a Tě vidím.
m[raad tie vidim]
f[raada tie vidim]
La revedere.
Na shledanou.
[na shledanou]
Adio.
Sbohem.
[sbohem]
Jak se máte?
Děkuji, velmi dobře.
A vy?
Dobře, díky.
Tohle je pan Ionescu.
Těší mne.
Jak se jmenujete?
Jmenuji se ...
Odkud jste?
Já jsem z ...
- Rumunska
- České republiky
Já jsem tady se ...
- svou ženou
- přítelkyní
- rodinou
- svým manželem
- přítelem
Já jsem tady služebně/ na
dovolené.
Jsem svobodný(á).
- ženatý/ vdaná
- rozvedený(á)
- ovdovělý(á)
Ce mai faceţi?
Mulţumesc, foarte bine.
Şi dumneavoastră?
Bine, mulţumesc.
Acesta e domnul Ionescu.
Îmi pare bine.
Cum vă numiţi?
Mă numesc ...
De unde sunteţi?
Eu sunt din .....
- România
- Republica Cehă
Eu sunt aici cu .....
- soţia mea
-o prietenă
-familia
-soţul meu
-un prieten
Eu sunt aici în deplasare/în
concediu
Sunt necăsătorit (ă)
-căsătorit (ă)
-divorţat (ă)
-văduv (ă)
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[iac se maate]
[diecui, velmi dobrje]
[a vi]
[dobrje, diichi]
[tohle ie pan Ionescu]
[tieşi mne]
[iac se imenuiete]
[imenui se …]
[odcud iistec]
[ia isem z…]
[rumunsca]
[ceskee republichi]
[ia isem tadi se]
[svou jenou]
[prjitelchinii]
[rodinou]
[sviim manjelem]
[prjiitelem]
[ia isem tadi slujebnie /na
dovolenee]
[isem svobodnii /svobodnaa]
[jenatii /vdanaa]
[rozvedenii /rozvedenaa]
[ovdovielii /ovdovielaa]
2
Kdy?/ Jak?
Co?/ Proč?
Kdo?/ Který?
Kolik?
Kde je/ jsou ...?
Kdo jste?
Co je to?
Je tam/ Jsou tam ...?
Kde můžu dostat/ najít ...?
Kde bydlíte?
Kde jste se narodil/a?
Kolik je Vám let?
Kolik je hodin?
Do jaké míry?
Jak dlouho?
Jak se to píše?
Spěcháte?
Zabloudil/a jsem.
Promiňte, že obtěžuji.
Mluvíte rumunsky?
Mluvíte anglicky ?
Mluvím jen česky.
Neumím česky.
Rozumíte mi?
Nerozumím.
Mohl byste to zopakovat?
Jak se to píše?
Můžete mi to vysvětlit?
Dobře.
Můžete mi ukázat cestu na
mapě?
Řekl byste mi ...
Bude Vám vadit, když ...
Ukázal byste nám ...
Počkejte.
staré/ nové
dobré/ špatné
lepší/ horší
laciné/ drahé
brzo/ pozdě
velké/ malé
úzké/ široké
blízko/ daleko
VŠEOBECNÉ DOTAZY
ÎNTREBĂRI GENERALE
Când?/Cum?
Ce?/De ce?
Cine?/Care?
Cât?/ Câte?
Unde e/ sunt?
Cine sunteţi?
Ce e asta?
E acolo/ Sunt acolo…?
Unde pot găsi ...?
Unde locuiţi?
Unde v-aţi născut?
Câţi ani aveţi?
Cât e ceasul?
În ce măsură?
Cât timp?
Cum se scrie?
Vă grăbiţi?
M-am rătăcit.
Iertaţi-mă de deranj.
Vorbiţi româneşte?
Vorbiţi engleşte?
Vorbesc numai ceheşte.
Nu vorbesc ceheşte.
Mă înţelegeţi?
Nu înţeleg.
Puteţi să repetaţi?
Cum se scrie?
Puteţi să-mi explicaţi asta?
Bine.
Puteţi să-mi arătaţi drumul pe
hartă?
Puteţi să-mi spuneţi...
V-ar deranja dacă ...
Puteţi să ne arătaţi ...
Aşteptaţi.
SLOVA OPAČNÁ
ANTONIME
vechi/nou
bun/ rău
mai bine/ mai rău
ieftin/ scump
devreme/ târziu
mare/ mic
strâmt/ larg
aproape/ departe
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[cdi /iac]
[ţo / proci]
[cdo /cterii]
[colic]
[cde ie/isou]
[cdo iste]
[ţo ie to]
[ie tam / isou tam]
[cde muuju dostat /naiiit]
[cde bidlite]
[cde iste se narodil/narodila]
[colic e vam let]
[colic e hodin]
[do iachee miiri]
[iac dlouho]
[iac se to pişe]
[spiehate]
[zabloudil /a jsem]
[prominte je obtiejuji]
[mluvite rumunschi]
[mluvite angliţchi]
[mluviim ien ceschi]
[nemluviim ceschi]
[rozumite mi]
[nerozumiim]
[mohl byste to zopacovat]
[iac se to pişe]
[mujete mi to vysvietlit]
[dobrje]
[mujete mi ucaazat ţestu na
mapie]
[Rjecl biste mi …]
[bude vaam vadit kdij]
[ukaazal biste naam…]
[pocicheite]
[staree /novee]
[dobree /şpatnee]
[lepşii /horşii]
[laţinee /drahee]
[brzo /pozdie]
[velkee /malee]
[uzchee /şirochee]
[bliizco /daleco]
3
horké/ studené
volné/ obsazené
jednoduché/ složité
první/ poslední
otevřené/ zavřené
správné/ špatné
rychlé/ pomalé
těžké/ lehké
plné/ prázdné
čisté/ špinavé
hlasité/ tiché
Máte nějaké volné pokoje?
fierbinte/ rece
liber/ ocupat
simplu/ complicat
primul/ ultimul
deschis/ închis
corect/ greşit
rapid/ încet
greu/ uşor
plin/ gol
curat/ murdar
tare/ încet
HOTEL, UBYTOVÁNÍ
HOTEL, CAZARE
Aveţi camere libere?
Vreau să rezerv o cameră pe
numele .....
V-am rezervat cameră la
etajul patru.
Hotel este complet ocupat.
Aveţi o cameră liberă pentru
noaptea această?
E lift aici?
Aş vrea ...
- cameră cu un pat
- cameră cu două paturi
- cameră fără baie
- cameră cu duş
- cameră mai mare/ mai
ieftină
Mohl/a bych se na ten pokoj Pot să văd camera?
podívat?
Îmi place. O iau.
Líbí se mi. Vezmu si ho.
Chtěl/a bych si zamluvit
pokoj na jméno ...
Rezervovali jsme Vám
pokoj ve čtvrtém patře.
Hotel je plně obsazen.
Máte volný pokoj na dnešní
noc?
Je tu výtah?
Chtěl bych ...
- jednolůžkový pokoj
- dvoulůžkový pokoj
- pokoj bez koupelny
- pokoj se sprchou
- větší/ levnější pokoj
Mně se nelíbí.
Je moc ...
- tmavý/ malý
- hlučný
Máte nějaký …?
- větší/ menší
- tišší
Tady máte hotelovou kartu
a klíče.
Máte pokoj číslo 25.
Můžete mi dát účet, prosím?
Moc se mi tady líbilo.
Mie nu-mi place.
E prea ...
- întunecată/ mică
- zgomotoasă
Aveţi vreuna ...?
- mai mare/ mai mică
- mai liniştită
Poftim cartela hotelului şi
cheile.
Aveţi camera numărul 25.
Vă rog, puteţi să-mi daţi o
chitanţă?
Mi-a plăcut foarte mult aici.
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[horchee / studenee]
[volnee /obsazenee]
[iednoduhee /slojitee]
[prvnii /poslednii]
[otevrjenee /zavrjenee]
[spravnee /şpatnee]
[rihlee / lehchee]
[tiejchee /lehchee]
[plnee /praazdnee]
[cistee / şpinavee]
[hlasitee /tihee]
[mate nieiachee volnee
pocoie]
[htiel/a bih si zamluvit pocoi
na imeeno …]
[rezervovali isme vam pocoi
ve citvrteem patrje]
[hotel ie plne obsazen]
[mate volny pocoi na dneşni
noc]
[e tu vitah]
[htel bih …]
[iednolujkovi pocoi]
[dvoulujcovi pocoi]
[pocoi bez coupelny]
[pocoi se sprhou]
[vietşii /levnieişii pocoi]
[mohl/a bih se na ten pocoi
podiivat]
[liibii se mi. vezmu si ho]
[mnie se nelibii]
[ie moţ]
[tmavii / malii]
[hlucinii]
[mate nieiakii …]
[vietşii / menşii]
[tişşii]
[tadi mate hotelovou cartu a
cliice]
[mate pocoi cislo 25]
[mujete mi daat ucet,
prosiim]
moţ se mi tadi liibilo]
4
Máš hlad?
Mám žízeň.
Mohu vás pozvat na
oběd/večeři/ skleničku?
Máte rezervovaný stůl?
Rád/a bych si rezervoval/a
stůl pro čtyři osoby.
Promiňte, prosím, přinesl
byste mi jídelní lístek/
nápojový lístek?
Mohu si objednat?
Mohl/a byste mi dát ...?
- citrón/ cukr
- sůl/ pepř
- lžičku
- nůž/ vidličku
- příbor/ talíř
Co byste nám doporučil?
Chtěli bychom poobědvat.
Máte vybráno?
Připravujete také dietní
jídla?
Prosím Vás, mohl byste nám
přinést vepřovou pečeni s
hranolkami a oblohou?
Máte bezmasá jídla?
Zaplatíme.
Můžeme platit kartou?
Platíme každý zvlášť.
Dal/a bych si ...
- čaj s medem
- kávu se smetanou
- chléb/ rohlík
- vejce se šunkou
- máslo/ džem
- obilné lupínky/
jogurt
RESTAURACE
RESTAURANTE
Ţi-e foame?
Mi-e sete.
Pot să vă invit la prânz/ cină/
un pahar?
Aveţi masă rezervată?
Aş vrea să rezerv o masă
pentru patru persoane.
Scuzaţi-mă, puteţi să mi
aduceţi meniul/ lista de
băuturi?
Pot să comand?
Aţi putea să-mi daţi .... ?
- lămâia/ zahărul
- sarea/ piperul
- linguriţa
- cuţitul /furculiţa
- tacâmul /farfuria
Ce ne recomandaţi?
Vrem să luăm prânzul.
Aţi ales?
Faceţi şi mâncăruri de regim?
[maaş hlad]
[maam jizeni]
[mohu vas pozvat na
obied/vecerji/sclenicicu]
[maate rezervovanii stuul]
[raad/a bih si rezervoval/a
stuul pro citirji osobi]
[prominite prosiim prjinesl
biste mi iidelni
listec/napoiovi listec]
[mohu si obiednat]
[mohl/a biste mi daat ... ]
[ţitroon / ţucr]
[suul/ peprj]
[ljicicu]
[nuuj / vidlicicu]
[prjibor / talirj]
[ţo biste nam doporucil]
[htielibihom po obiedvat]
[maate vibraano]
[prjipravuiete tachee dietnii
iidla]
Vă rog, aţi putea să ne aduceţi [prosim vas mohl biste naam
friptură de porc cu cartofi
prjinest veprjovou peceni s
prăjiţi şi garnitură?
hranolcami a olohou]
Aveţi mâncăruri fără carne?
[maate bezmasaa iidla]
Faceţi-ne bonul.
[zaplatiime]
Putem să plătim cu cardul;
[mujeme platit cartou]
Fiecare plăteşte separat.
[platiime cajdii zvlaşti]
SNÍDANĚ
MICUL DEJUN
Aş lua....
[dal/a bih si …]
- ceai cu miere
[ceai s medem]
- cafea cu frişcă
[caavu se smetanou]
- pâine/ corn
[hleb / rohliic]
- ouă cu şuncă
[veiţe se şuncou]
- unt/ gem
[maaslo/ djem]
- fulgi de grâu/ iaurt
[obilnee lupiinky]
PŘEDKRMY
APERITIVE
chuťovky
játrová paštika
klobásy
kyselý okurek
nakládané houby
gustări
pateu de ficat
cârnaţi
castraveţi acri
ciuperci murate
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[hutiovchi]
[iatrovaa paştica]
[clobaasii]
[chiselii ocurek]
[nacladanee houbi]
5
obložené chlebíčky
omeleta/ palačinky
studená mísa
šunka
tvaroh
žampiony/houby
bramborová polévka
česneková polévka
slepičí polévka
zeleninová polévka
drůbeží
hovězí/ vepřové
jehněčí/ skopové
telecí/ zvěřina
bažant na slanině
biftek
bůček
čevabčiči
kuře na paprice
dušené/ pečené
vařené/ smažené
grilované/ uzené
lehce udělané
středně propečené
dobře propečené
Krvavé (rare)
mleté
kreveta/ tuňák
losos/ žralok
Makrela
pstruh/ štika
rybí filé
brambory
bramborové placky
Knedlík
nudle
omáčka
rýže
těstoviny
sandvişuri
[oblojenee hlebicichi]
omletă (păpară) / clătite
[omeleta /palacinchi]
mâncare rece
[studenaa miisa]
şuncă
[şunca]
brânză de vacă
[tvaroh]
bureţi /ciuperci
[jampionii / houbii]
POLÉVKY
SUPE/CIORBE
ciorbă de cartofi
[bramborovaa poleevca]
ciorbă de usturoi
[cesnecovaa poleevca]
supă de găină
[slepicii pleevka]
ciorbă de legume
[zeleniiinovaa polevca]
MASO
CARNE
de pasăre
[drubejii]
de vacă/ de porc
[hoviezii / veprjovee]
de miel/ de oaie
[iehnecii / scopovee]
de viţel/ de vânat
[teleţii / zvierjina]
fazan pe slănină
[bajant na slaninie]
biftec
[biftec]
piept de porc
[buucec]
mici
[cevabcici]
pui cu boia de ardei
[curje na papriţe]
înăbuşit/ la cuptor
[duşenee / pecenee]
fiert/ prăjit
[varjenee /smajenee]
la grătar/ afumat
[grilovanee / uzenee]
copt puţin
[lehţe udielanee]
copt mediu
[strjednie propecenee]
copt bine
[dobrje propecenee]
în sânge
[crvavee]
(carne) tocată
[mletee]
RYBY A PLODY MOŘE
PEŞTI ŞI FRUCTE DE MARE
crevetă/ ton
[creveta / tuniac]
somon/ rechin
[losos / jraloc]
scrumbie / kapr
[macrela/ capr ]
păstrăv/ ştiucă
[pstruh / ştica]
file de peşte
[ribii filee]
PŘÍLOHY
GARNITURI
cartofi
[bramborii]
plăcintă de cartofi
[bramborovee plaţchi]
găluşcă
[cnedliic]
fidea
[nudle]
sos
[omacica]
orez
[rije]
paste făinoase
[tiestovinii]
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
6
brokolice
cibule/ česnek
fazole/ hrách
hlávkový salát
mrkev/ zelí
okurka/ rajče
paprika zelená/ červená
jarní míchaný salát
s olivovým olejem
okurkový salát
ovocný salát se zálivkou
broskev
citron
hroznové víno
jablko/ hruška
jahoda
ořech
pomeranč
rybíz
švestka/ třešně
sušenky
čokoládový zákusek
dort
jablkový koláč
koblihy
zmrzlina s čokoládovou
polevou a ovocem
sklenice
kostka ledu
K pití si dáme ...
Na zdraví!
alkoholické nápoje
studené nápoje
teplé nápoje
pivo
víno
whisky
- s ledem
- čistou
- s trochou vody
nealkoholické nápoje
čaj
ZELENINA A SALÁTY
LEGUME ŞI SALATE
brocoli
ceapă/ usturoi
fasole/ mazăre
salată verde
morcov/ varză
castravete/ roşie
ardei verde/roşu
salată mixtă de primăvară
cu ulei de măsline
salată de castraveţi
salată de fructe cu sirop
OVOCE A ZÁKUSKY
FRUCTE ŞI PRĂJITURI
piersică
lămâie
struguri
măr/ pară
căpşună
nucă
portocală
coacăză
prună/ cireşă
biscuiţi
prăjitură de ciocolată
tort
plăcintă cu mere
gogoşi
îngheţată cu ciocolată şi
fructe
NÁPOJE
BĂUTURI
pahar
cub de gheaţă
De băut luăm ...
Noroc!
băuturi alcoolice
băuturi reci
băuturi calde
bere
vin
whisky
- cu gheaţă
- simplu
- cu puţină apă
băuturi nealcoolice
ceai
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[brocoliţe]
[ţibule /cesnec]
[fazole / hraah]
[hlaavcovii salat]
[mrchev / zelii]
[ocurka / raische]
[paprica zelenaa/ cervenaa]
[iarnii mihanii salaat]
[s olivoviim oleiem]
[ocurcovii salaat]
[ovocnii salaat se zalivcou]
[broschev]
[ţitroon]
[hroznovee viino]
[iablco / hruşca]
[iahoda]
[orjeh]
[pomeranci]
[ribiiz]
[şvestca / trjeşnie]
[suşenchi]
[ciocoladovii zaacusec]
[dort]
[iablcovii colaci]
[coblihii]
[zmrzlina s ciocoladovou
polevou a ovoţem]
[scleniţe]
[costca ledu]
[c pitii si daame …]
[na zdravii]
[alcoholiţchee naapoie]
[studenee naapoie]
[teplee naapoie]
[pivo]
[viino]
[wischi]
[s ledem]
[cistou]
[s trohou vodii]
[nealcoholickee naapoie]
[ceai]
7
čokoláda
kakao/ káva
- se šlehačkou
limonáda/ šťáva
minerálka
mléko
To jsem si neobjednal/a.
Tady chybí ...
Tohle je moc ...
- hořké/ sladké /slané
V tom účtu je asi chyba.
Je v tom všechno?
Jak se dostanu na nádraží?
- nástupiště
- čekárna
Kdy jede rychlík do
Ostravy?
Je to přímý vlak?
Kde mám přestupovat?
Chtěl(a) bych jízdenku do
Brna.
- jednoduchá jízdenka
- zpáteční jízdenka
- místenka
- první/ druhou třídou
Vlak mi ujel.
Kdy jede další/ poslední vlak
do Ostravy?
ciocolată
cacao/ cafea
- cu frişcă
limonadă/ suc
apă minerală
lapte
STÍŽNOSTI
PLÂNGERI
Nu am comandat asta.
Aici lipseşte ...
Este prea ...
-amar/ dulce /sărat
Probabil este o greşeala în
socoteală.
Include totul?
CESTOVÁNÍ VLAKEM
CĂLĂTORIE CU TRENUL
Cum ajung la gară?
- peron
- sală de aşteptare
Când pleacă acceleratul de
Ostrava?
Este tren direct?
Unde trebuie să schimb
trenul?
Aş vrea un bilet la Brno.
- bilet simplu
- bilet dus-întors
- bilet de loc
- clasa întâi/ a două
Am scapăt trenul.
Când pleacă alt/ultimul tren la
Ostrava?
CESTOVÁNÍ LETADLEM
CĂLĂTORIA CU AVIONUL
V kolik hodin letí letadlo do La ce oră zboară avionul la
Bucureşti?
Bukurešti?
Unde face escală?
Kde je mezipřistání?
Când
trebuie să ne
Kdy se musíme odbavit?
prezentăm?
Aş vrea să ...... rezervarea
Chtěl/a bych ... mou
mea.
rezervaci.
- anulez/confirm/schimb
- zrušit/ potvrdit/ změnit
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[ciocolada]
[cacao / kaava]
[se şlehacicou]
[limonaada /ştiava]
[mineraalca]
[mleeco]
[to isem si neobiednal/a]
[tadii hibii …]
[tohle ie moţ …]
[horjchee / sladchee/ slanee]
[v tom uucitu ie hiba]
[ie v tom vşehno]
[iac se dostanu na naadrajii]
[nastupiştie]
[cecaarna]
[cdii iede rihlic do ostravii]
[ie to prjimii vlac]
[cde maam prjestupovat]
[htel/a bih izdencu do Brna]
[iednoduhaa iizdenca]
[zpaatecinii iizenca]
[miistenca]
[prvnii /druhou trjidou]
[vlac mi uiel]
[kdi iede dalşii /poslednii vlac
do Ostravi]
[v colic hodin letii letadlo do
Bucureştii]
[cde ie meziprjistaanii]
[kdi se musiime odbavit]
[htiel bih … mou rezervaţi]
[zruşit / potvrdit / zmnienit]
8
CESTOVÁNÍ LODÍ
CĂLĂTORIE CU VAPORUL
- la bord
- na palubě
[na palubie]
Cât timp e valabil biletul?
Jak dlouho platí lístek?
[iac dlouho platii liistec]
În ce zi pleacă vaporul/ traiect [kterii den odplouva lodi
Který den odplouvá loď/
la... ?
trajekt do ...?
/traiect do …]
Vaporul...
Loď ...
[lodi]
- ajunge la mal
- přiráží ke břehu
[prjirajii che brjehu]
- e ancorat
- kotví
[cotvii]
ancora/ancorează
ridică
[zdvihaa / spouştii cotvu]
- zdvihá/ spouští kotvu
- pleacă spre castel
- vyplouvá k zámku
[viplouvaa k zaamcu]
CESTOVÁNÍ MĚSTSKOU DOPRAVOU
CĂLĂTORIA CU TRANSPORTUL PUBLIC
Kde je nejbližší stanice …? Unde e cea mai apropiată
[cde ie neiblijşii staniţe]
staţie...?
- de autobus
- autobusu
[autobusu]
- de tramvai
- tramvaje
[tramvaie]
- de metrou
- metra
[metra]
Ce autobus merge în centru? [cterii autobuz iede do ţentra]
Který autobus jede do
centra?
Merge acest tramvai la teatru? [iede tato tramvai c divadlu]
Jede tato tramvaj k
divadlu?
Îmi spuneţi când să cobor?
Řeknete mi, kdy mám
[rjeknete mi cdi mam
vystoupit?
vystoupit]
TAXI
TAXI
Mohl byste mi zavolat taxi? Puteţi să-mi comandaţi un
[mohl biste mi zavolat taxi]
taxi?
Sunteţi liber?
Jste volný?
[iste volnii]
Puteţi să mă duceţi ....?
Zavezl/a byste mě ...?
[zavezl/a biste mnie …]
- în centru
- do centra
[do ţentra]
- la gară (principală)
- na nádraží (hlavní)
[na nadrajii (hlavnii)]
- la aeroport
- na letiště
[na letiştie]
- la această adresă
- na tuto adresu
[na tuto adresu]
Este departe?
Je to daleko?
[ie to daleco]
Počkejte na mne, prosím,za Aşteptaţi-mă, vă rog, în 10
[pocichei na mne, prosiim za
minute
mă
întorc.
10 minut jsem zpátky.
deset minut isem zpaatchi]
Cât vă datorez?
Kolik jsem Vám dlužen
[colic isem vam dlujen
/dlužna?
/dlujna]
Opriţi aici.
Zastavte tady.
[zastavte tadi]
PŮJČOVNA AUT
ÎNCHIRIERI MAŞINI
Je tady někde půjčovna aut? Unde se poate închiria o
[ie tadi niecde puuiciovna
maşină?
aut]
Chtěl/a bych si na dva dny/ Aş vrea să închiriez o maşină [htiel/a bih si na dva dni
pentru două zile/o săptămână. puuicit auto]
týden půjčit auto.
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
9
Kolik stojí pronájem auta
na jeden týden?
Mně se pokazilo auto.
Mohl byste mě odtáhnout na
opravu do nejbližšího
servisu?
Můžete sem poslat
mechanika?
Kde jste teď?
Můžete mi vyměnit
pneumatiku?
Pomozte mi.
Kde můžu zaparkovat?
Kde je nejbližší benzínová
stanice?
Dejte mi 10 litrů benzínu /
nafty.
Cât costă închirierea unei
maşini pentru o săptămână?
Mi s-a stricat maşina.
Puteţi să mă remorcaţi până la
cel mai apropiat servis?
Puteţi să trimiteţi aici un
mecanic?
Unde vă aflaţi acum?
Puteţi să-mi schimbaţi
cauciucul?
Ajutaţi-mă.
Unde pot parca?
Unde este cea mai apropiată
benzinărie?
Daţi-mi 10 litri de benzină
/motorină.
[colic stoii pronaiem auta na
ieden tiiden]
[mnie se pocazilo auto]
[mohl byste mnie odtahnout
na opravu do neiblijşiho
servisu]
[muujete sem poslat
mehanica]
[cde iste tedi]
[muujete mi vimnienit
pneumaticu]
[pomozte mi]
[cde muuju zaparcovat]
[cde ie neiblijşii benziinovaa
staniţe]
[deite mi deset litruu
benziinu / nafty]
Aţi greşit drumul.
Jste na špatné silnici.
[iste na şpatnee silniţi]
Mergeţi drept înainte.
Jeďte/ běžte rovně.
[iedite /biejte rovnie]
E acolo jos/sus pe partea
To je tam dole/ nahoře po
[to ie tam dole /nahorje po
stângă/dreaptă.
levé/ pravé straně.
levee /pravee stranie]
în spatele/în faţa
za/ před
[za /prjed]
lângă/după/vizavi
[vedle /po /naproti]
vedle/ po/ naproti
în nord/sud
na sever/ jih
[na sever / iih]
în est/vest
na východ/ západ
[na viihod /zaapad]
PROHLÍŽENÍ PAMĚTIHODNOSTÍ
VIZITAREA MONUMENTELOR ISTORICE
Pot să angajez un ghid
Mohu si najmout na den
[mohu si naimout na den
particular pentru o zi?
soukromého průvodce?
soucromeeho pruuvodţe]
Unde e/sunt ....?
Kde je/ jsou ...?
[cde je /isou]
- centrul oraşului
- centrum města
[ţentrum mniesta]
- teatrul/muzeul
- divadlo/ muzeum
[divadlo /muzeum]
- catedrala/biserica
- katedrála/ kostel
[catedrala /costel]
- palatul/castelul
- palác/ zámek
[palaţ /zaamec]
- piaţa
- náměstí
[namiestii]
- grădina botanică
- botanická zahrada
[botaniţcaa zahrada]
- primăria
- radnice
[radniţe]
- grădina zoologică
- zoologická zahrada
[zoologiţcaa zahrada]
- piaţa, târg
- trh
[trh]
- cartierul comercial
- obchodní čtvrť
[obhodnii citvrti]
- turnul
- věž
[viej]
- Când e deschis?
- Jaká je otevírací doba?
[iacaa ie otviraţii doba]
La ce oră se închide?
V kolik hodin se zavírá?
[v colic hodin se zaviiraa]
Cât costă intrarea?
Kolik je vstupné?
[colic ie vstupnee]
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
10
ZÁBAVA A KULTURA
DISTRACŢIE ŞI CULTURĂ
Chtěl/a bych dnešní vydání Aş vrea ziarul de astăzi.
[chtiel/a byh dneşnii vidanii
novin.
novin]
Mă interesează literatura.
Zajímám se o literaturu.
[zaiimaam se o literaturu]
Aveţi harta Ostravei /
Máte mapu Ostravy?
[maate mapu ostravi/
Centrului oraşului?
Centra?
ţentra]
Ce faceţi astăzi seara?
Co děláte dnes večer?
[ţo dielaate dnes vecer]
[htiel/a biste iit se mnou do
Chtěl/a byste jít se mnou do Vreţi să mergeţi cu mine la
teatru?
diivadla]
divadla?
La ce oră începe spectacolul? [v colic hodin zaciinaa
V kolik hodin začíná
představení?
prjedstavenii]
Ce film e azi la cinema?
Co dávají dnes v kině?
[ţo daavaii dnes v chinie]
Bohužel, musím odmítnout. Din păcate trebuie să refuz.
[bohujel musiim odmiitnout]
E undeva în oraş vreo
Je někde ve městě
[ie niecde ve miestie
discotecă?
diskotéka?
discoteca]
Mulţumesc pentru această
Děkuji za krásný večer.
[diecuii za kraasnii vecer]
seară plăcută.
OBCHODY A SLUŽBY
MAGAZINE ŞI SERVICII
drogherie
drogerie
[drogherie]
pâine
pekařství
[pecarjstvii]
coafură
kadeřnictví
[caderjniţtvii]
librărie
knihkupectví
[cnihcupeţtvii]
farmacie
lékárna
[leecaarna]
medic
lékař
[leecarj]
dentist
zubař
[zubarj]
spital
nemocnice
[nemoţniţe]
încălţăminte
obuv
[obuv]
îmbrăcăminte
oděvy
[odievii]
- de bărbaţi
- pánské
[paanschee]
- de femei
- dámské
[daamschee]
- de copii
- dětské
[dietschee]
fructe – legume
ovoce - zelenina
[ovoţe - zelenina]
papetărie/ jucării
papírnictví/ hračky
[papiirniţtvii /hracichi]
alimentară
potraviny
[potravinii]
suveniruri/ cadouri
suvenýry/ dárky
[suveniirii /daarchi]
poştă
pošta
[poşta]
autoservire, market
samoobsluha, market
[samoobsluha, marchet]
supermagazin
obchodní dům
[obhodnii duum]
toalete
toalety
[toaletii]
Je tu někde velký obchodní
dům?
V kolik hodin otevírají/
zavírají obchody?
Chci si koupit ...
To je drahé.
E aici undeva vreun
supermagazin mare?
La ce oră se deschid/închid
magazinele?
Vreau să cumpăr ...
Este scump.
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[ie tu niecde velchii obhodnii
duum]
[v colic hodin oteviraii
/zaviiraii obhodi]
[hţi si coupit …]
[to ie drahee]
11
Chtěl/a bych něco ...
levnějšího/ lepšího
Ukažte mi, prosím ...
Jaká je záruka?
Můžete mi to, prosím,
zabalit?
Chtěl bych ...
- acylpirin
- kapky do nosu/ do očí
- náplast
- kartáček na zuby
- mýdlo/ šampon
- kalhoty/ sukni
- svetr
Chtěla bych ...
- noviny
- slovník
- časopis
- baterku
- chleba.
suvenýry:
- obraz
- sklo
- ruční práce
- výšivka
- křišťálové sklo
Mohu platit kreditní
kartou?
Kde je nejbližší banka?
Chci si vyměnit nějaké
peníze.
Dejte mi drobné/ velké
bankovky, prosím.
Jaký je dnes kurs?
Chtěl bych převést peníze z
mého účtu č. …
na účet č. ...
Máte pro mne poštu?
Kolik stojí známka na
pohlednici do Rumunska?
Kde je poštovní schránka?
Známku na tento dopis/
pohled, prosím.
Aş vrea ceva...
mai ieftin/mai bun
Vă rog, arătaţi-mi...
Ce garanţie are?
Puteţi să mi-o/l împachetaţi?
Aş vrea ...
- aspirină
- picături pentru nas/ochi
- plasture
- periuţă de dinţi
- săpun/şampon
- pantaloni/fustă
- pulover
Aş vrea ....
- ziar
- dicţionar
- revistă
- lanternă
- pâine.
suveniruri:
- pictură
- sticlă
- lucrat de mână
- broderie
- sticlă de cristal
Pot plăti cu cardul de credit?
BANKA
BANCA
Unde e banca cea mai
apropiată?
Vreau să schimb nişte bani.
[htiel/a byh nieţo …]
[levnieişiiho /lepşiiho]
[ucajte mi prosiim …]
[iacaa ie zaaruca]
[muujete mi to prosim
zabalit]
[htiel bih …]
[aţilpirin]
[capchi do nosu /do ocii]
[naaplast]
[cartacec na zubii]
[miidlo /şampon]
[calhotii /sucni]
[svetr]
[htiela bih …]
[novinii]
[slovniic]
[ceasopis]
[batercu]
[hleba]
[suveniirii]
[obraz]
[sclo]
[rucinii praaţe]
[vişivca]
[crjiştialovee sclo]
[mohu platit creditnii cartou]
[cde ie neiblijşii banca]
[hţi si vimnienit nieiachee
peniize]
Vă rog, daţi-mi
[deite mi drobnee / velchee
mărunţi/bancnote mari.
bancovchi, prosiim]
Ce rată de schimb e azi?
[iachii ie dnes curs]
Aş vrea să fac transfer de bani [htiel bih prjevest peniize z
din contul meu nr. ... în contul meeho uucitu ciislo …. na
nr. ....
uucet ciislo …]
POŠTA
POŞTA
Aveţi scrisori pentru mine?
[maate pro mne poştu]
Cât costă un timbru pentru o [colic stoii znaamca na
ilustrată în România?
pohledniţi do rumunska]
Unde e cutia poştală?
[cde je poştovnii shraanca]
Vă rog, un timbru pentru
[znaamcu na tento dopis /
această scrisoare/ilustrată.
pohled prosiim]
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
12
Chtěl bych poslat ...
- doporučený dopis/ balík
Necítím se dobře.
Mám teplotu / horečku.
Bolí mne
- hlava
- v krku
- oči
- uši
- zuby
- záda
- břicho
- u srdce
Točí se mi hlava.
Je mi na zvracení.
Špatně se mi dýchá.
Mám průjem.
Mám zácpu.
Svědí mne to zde.
Pálí mne to zde,
Spadl jsem.
Nemůžu spát.
Aş vrea să trimit ...
- o scrisoare recomandată/
pachet
U LÉKAŘE
LA MEDIC
Nu mă simt bine.
Am temperatură / febră
Mă doare
- capul
- în gât
- ochii
- urechile
- dinţii
- spatele
- burta
- la inimă
Mi se învârteşte capul. M-a
luat o ameţeală
Îmi vine să vomit.
Respir greu.
Am diaree.
Sunt constipat.
Mă mănâncă aici.
Mă ustură aici.
Am căzut.
Nu pot să dorm.
Máte SIM kartu na kredit?
Mám ti zavolat?
Jaké máte telefonní číslo?
TELEFON
TELEFON
Pot să dau un telefon de la
Dumneavoastră?
Aveţi cartela SIM cu credit?
Să te sun?
Ce număr de telefon aveţi?
Haló, tady ...
Kdo volá?
Mohl(a) bych mluvit s ...?
Mohu něco vyřídit?
Ano, u telefonu.
Je tam paní Nováková?
Kdy se vrátí?
Zavěste.
Zavolat někomu.
Alo, aici ...
Cine sună?
Pot să vorbesc cu ...?
Pot să comunic ceva?
Da, la telefon.
E acolo doamna Nováková?
Când se întoarce?
Închideţi.
A suna pe cineva.
Můžu si od Vás zavolat?
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
[htiel bih poslat …]
[doporucenii dopis /baliic]
[neţitiim se dobrje ]
[maam teplotu /horecicu ]
[bolii mie ]
[hlava ]
[v crcu ]
[ocii ]
[uşii ]
[zubii ]
[zaada ]
[brjiho ]
[u srdţe ]
[tocii se mi hlava ]
[ie mi na zvraţenii]
[şpatnie se mi diihaa ]
[maam pruuiem ]
[maam zaaţpu ]
[sviedii mie to zde]
[paalii mie to zde]
[spadl isem]
[nemuuju spaat ]
[muuju si od vas zavolat]
[maate simcartu na credit]
[maam ti zavolat]
[iachee maate telefonnii
ciislo]
[haloo tadii …]
[cdo volaa]
[mohl/a bih mluvit s …]
[mohu nieţo virjidit]
[ano u telefonu]
[ie tam panii novaacovaa]
[cdi se vraatii]
[zavieste]
[zavolat niecomu]
13
1:00 hodina
3:00 hod.
3:05 hod.
DATUM, ČAS A POČASÍ
DATA, ORA ŞI VREMEA
E ora unu.
E ora trei.
E trei şi cinci.
3:10 hod.
E trei şi zece.
3:15 hod.
3:30 hod.
3:45 hod.
E trei şi un sfert.
E trei şi jumătate.
E patru fără un sfert.
[ie iedna hodina]
[isou trji hodinii]
[isou trji hodinii a piet
minut]
[isou trji hodinii a deset
minut]
[ie citvrt na citirji]
[ie puul citvrtee]
[ie trjicitvrtie na citirji]
Cât e ceasul?
Când ne întâlnim?
În 10 minute.
În jumătate de oră.
Într-un sfert de oră.
La nouă seara.
Mâine dimineaţă.
- după amiază/seara
- ieri/astăzi
primăvară, vară
toamnă, iarnă
[colic ie hodin]
[cdi se seideme]
[za deset minut]
[za puul hodinii]
[za citvrt hodinii]
[v deviet vecer]
[ziitra raano]
[odpoledne /vecer]
[vcera / dnes]
[iaro , leeto]
[podzim, zima]
luni
marţi
miercuri
joi
vineri
sâmbătă
duminică
[pondielii]
[uuterii]
[strjeda]
[citvrtec]
[paatec]
[sobota]
[nediele]
Cum e vremea?
E ...
- frumos/urât
-senin/înnorat
- căldură mare/rece
- ceaţă/frig
Plouă.
E vânt puternic.
Ninge. Este înghieţ.
[iachee ie poceasii]
[ie …]
[naadhernie /şcaredie]
[iasno /oblacino]
[horco /hladno]
[mlha /zima]
[prşii]
[ie silnii viitr]
[sniejii. mrzne]
Kolik je hodin?
Kdy se sejdeme?
Za 10 minut.
Za půl hodiny.
Za čtvrt hodiny.
V devět večer.
Zítra ráno.
- odpoledne/ večer
- včera/ dnes
jaro, léto,
podzim, zima
pondělí
úterý
středa
čtvrtek
pátek
sobota
neděle
Jaké je počasí?
Je ...
- nádherně/ škaredě
- jasno/ oblačno
- horko/ chladno
- mlha/ zima
Prší.
Je silný vítr.
Sněží. Mrzne
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
14
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
zero
unu
doi
trei
patru
cinci
şase
şapte
opt
nouă
zece
30
40
50
60
70
treizeci
patruzeci
cincizeci
şaizeci
şaptezeci
80
optzeci
Pomoc!/ Hoří!
Pozor!/ Zloděj!
Zavolejte policii!
Zavolejte lékaře!
Zavolejte sanitku!
Někdo mi ukradl ...
Nula
Jeden
Dva
Tři
Čtyři
Pět
Šest
Sedm
Osm
Devět
Deset
ČÍSLA
NUMERELE
11
unsprezece
12
doisprezece
13
treisprezece
14
paisprezece
15
cincisprezece
16
şaisprezece
17
şaptesprezece
18
optsprezece
19
nouăsprezece
20
douăzeci
21
douăzeci şi unu
Třicet
Čtyřicet
Padesát
Šedesát
Sedmdesát
90
100
101
1 000
1 000
000
Osmdesát
POHOTOVOST
URGENŢA
Ajutor!/Foc!
Atenţie!/Hoţ!
Chemaţi poliţia!
Chemaţi doctorul!
Chemaţi salvare!
Cineva mi-a furat ...
© Ing. Božetěch David, www.rumunstina.eu
nouăzeci
o sută
o sută unu
o mie
un milion
Jedenáct
Dvanáct
Třináct
Čtrnáct
Patnáct
Šestnáct
Sedmnáct
Osmnáct
Devatenáct
Dvacet
Dvacet jeden
Devadesít
Sto
Sto jeden
Tisíc
Milion
[pomoţ /horjii]
[pozor /zlodiei]
[zavoleite poliţii]
[zavoleite lecarje]
[zavoleite sanitcu]
[niecdo mi ucradl …]
15